anunț

Entități mici – pericole mari: căpușele și viperele

comunicat din partea Direcției de Sănătate Publică a județului Hunedoara

În acest sezon, multe persoane își petrec zilele libere „în natură, la iarbă verde”. De aceea, considerăm util să transmitem către populaţia județului recomandări pentru a preveni înţepăturile de căpuşe şi consecinţele neplăcute şi uneori grave ale acestora.

CĂPUȘE

Encefalita de căpuşe, cauzată de virusul encefalitei de căpuşe, dar și Borelioza (boala Lyme sau boala celor 1.000 de feţe) sunt exemple ale unor boli care pot sa fie transmise de catre acești vectori. Principalele gazde sunt rozătoarele mici, animalele mari; omul fiind gazdă accidentală. Transmiterea agentului patogen se face în principal pe cale cutanată, prin muşcătura de căpuşă infectată.

Căpușa
Căpușa

Astfel, specialiştii de la INSP recomandă evitarea, pe cât posibil, a zonelor infestate cu căpuşe. Dacă totuşi ieşim în parc sau în spaţii deschise, este bine să purtăm haine de culori deschise care să protejeze braţele şi picioarele. Culoarea deschisă ajută prin contrast la identificarea uşoară a căpuşelor. Se recomandă, de asemenea, purtarea pantalonilor lungi. Se recomandă purtarea de tricouri, bluze sau cămăşi cu mâneci lungi. Este indicat ca încălţămintea să nu fie prevăzută cu decupaje. Se recomandă aplicarea repetată la 1-3 ore a unui spray repelent pentru insecte (cu dietiltoluamidă) pe pielea expusă (mâini, braţe, antebraţe, ceafă) sau a unui insecticid (cu permetrin) pe pantaloni, manşete, ciorapi şi pe mâneci.

În cazul unei activităţi lucrative sau recreative într-o zonă cu risc (cu animale care pot fi parazitate de căpuşe şi cu arbuşti şi vegetaţie bogată) se recomandă examinarea la câteva ore a întregii suprafeţe a corpului, fără a neglija zonele cu păr, pentru a observa căpuşe ataşate de piele sau păr. Căpuşele se pot ataşa şi fixa oriunde pentru a se hrăni cu sânge, fără a provoca disconfort la ataşarea de piele sau în timpul hrănirii.

Pentru îndepărtarea căpuşelor este recomandat să vă prezentaţi la un cabinet medical. Căpuşele se scot imediat, fără întârziere, evitând strivirea acestora. De regulă căpuşele sunt foarte mici, fiind în stadiul de larvă sau de nimfă. Căpuşele se scot prin tracţiune uşoară şi continuă cu o pensetă aplicată cât mai aproape de piele, astfel încât să se evite rămânerea de părţi ale aparatului bucal al căpuşei în piele. Când se îndepărtează căpuşele de pe om sau de pe animal se vor proteja mâinile cu mănuşi, ori cu părţi din îmbrăcăminte, cu o pânză sau tifon. Spălaţi imediat zona afectată după extragerea căpuşei cu apă şi săpun şi dezinfectaţi zona cu alcool sanitar (spirt). Se poate aplica şi un unguent cu antibiotic cu spectru larg. În cazul apariţiei unei pete sau induraţii de culoare roşie de peste 5 centimetri diametru, care se extind în inele concentrice, cu stare de rău, dureri musculare, febră, dureri de cap, senzaţie de ceafă şi gât înţepenit, dureri la nivelul articulaţiilor, trebuie să vă adresaţi imediat medicului. O atenţie deosebită trebuie acordată şi pentru îmbrăcăminte şi încălţăminte atunci când s-au identificat căpuşe. Dezinsecţia îmbrăcămintei, înmuierea, spălarea şi uscarea rufelor trebuie să se facă cu mare atenţie.

VIPERE

Pe teritoriul ţării noastre se întâlnesc trei tipuri de vipere:

  • vipera cu corn,
  • vipera comună şi
  • vipera de stepă.
Vipera Berus (comună)
Vipera Berus (comună)

În judeţul Hunedoara, singura viperă care este întâlnită este cea comună (berus), care deţine însă un puternic venin. Excursioniştii trebuie să cunoască pericolul pe care îl reprezintă viperele în această perioadă, modalităţile de prevenire a atacului acestora şi care sunt primele măsuri de ajutor care trebuie luate în caz de muşcătură. Muşcăturile de viperă impun efectuarea de urgenţă a unui vaccin antiviperin.

Reamintim turiștilor câteva sfaturi de comportament în cazul întâlnirii cu vipera comună, pentru a evita mușcătura de viperă:

  • purtati bocanci de munte, chiar dacă temperatura ambiantă este ridicată;
  • efectuați permanent un control vizual al zonei în care urmează să pășiți;
  • nu ridicați pietre mari decât după ce, în prealabil, ați efectuat un control vizual dedesubt, pentru a verifica dacă sunt șerpi
  • dacă intrați într-o zona cu vegetație înaltă care nu vă permite verificarea suprafeței solului, loviți ușor vegetația cu un băț, astfel șarpele va fugi din calea dumneavoastră.

Persoana mușcată de viperă poate muri în cinci ore (veninul acesteia este o hemotoxină), hemoglobina din sânge formând, împreună cu veninul, un compus stabil, ceea ce poate duce la sufocare. Totuși, moartea cauzată de mușcătura unui șarpe veninos survine în cazuri rare, mai mult de jumătate dintre mușcaturile de viperă sunt „uscate” fără inoculare de venin. Efectele unei mușcături de șarpe veninos variază în funcție de vârstă, condiția fizică și starea de sănătate a victimei. O mușcătură de șarpe poate să afecteze victima, dar și pe membrii grupului, din punct de vedere psihic, împiedicând luarea măsurilor necesare.

Simptome ale mușcăturii de șarpe veninos:

  • durere acută
  • tumefierea (umflarea) zonei afectate;
  • una sau două urme de înţepătură; (mușcătura de viperă se prezintă ca două înţepături la distanţă de 3-4 milimetri);
  • semiconştienţa;
  • decolorarea sau colorarea în violet sau negru a pielii din zona în care a pătruns veninul și necrozarea țesuturilor
  • alte simptome generale: senzaţie de greaţă, vomă, tulburări de vedere, dificultăţi de respiraţie (tahipnee), hipersudoraţie (transpiraţie excesivă), dureri abdominale, sete, anxietate și posibila pierdere a cunoștinței.

O muşcătură de la orice tip de şarpe veninos trebuie să fie întotdeauna considerată o urgenţă medicală. Chiar şi muşcăturile de şerpi neveninoși ar trebui să fie tratate de medic, pentru că pot apărea reacții alergice severe.

Câteva măsuri de prim ajutor acordate unei persoane mușcate de un șarpe veninos

» Transportați victia la spital cât mai repede cu putință, pentru administrarea serului antiviperin! (dacă este posibil, sunați la 112 și solicitați o ambulanță!);

» Victima trebuie să stea cât mai liniştită, să nu se mişte, pentru a evita răspândirea veninului în corp şi să aştepte sosirea personalului calificat

» Curățați cu apă şi săpun sau șervețele antiseptice din trusa de prim ajutor

» Aplicați imediat presiune pe mușcătură – se poate face prin presarea podului palmei peste mușcătură

» Aplicați un bandaj compresiv – un bandaj de 10 cm sau mai lat ar trebui aplicat pe tot mebrul mușcat. Dacă membrul sau degetul se umflă, se învinețește sau își pierde sensibilitatea, bandajul trebuie desfăcut și întreaga procedură trebuie repetată. Dacă nu aveți la îndemână o trusă de prim ajutor, puteți folosi un tricou din care să confecționați fâșii de bandaj

» Trasați marginea oricărei zone tumefiate (umflate) la fiecare 15 minute, cu un stilou pentru a ajuta doctorii să judece gradul de expunere la venin

» Poziționați victima într-o poziție culcată, cu capul și bustul puțin ridicate și locul mușcăturii poziționat sub nivelul inimii. Activitatea fizică trebuie să fie cât mai redusă cu putință și nivelul de stres cât mai redus, pentru a putea avea un puls cât mai scăzut. În felul acesta se împiedică oarecum răspândirea veninului la organele vitale

» Eliminați orice bijuterii sau alte elemente strânse pe corp (curele, bretele), îmbrăcăminte strâmtă. În caz de reacții adverse la venin, cum ar fi umflături de tip șoc anafilactic, hainele și accesoriile vor pune probleme serioase la îndepărtare

» Se asigură confortul termic și, dacă este posibil, se administrează oxigen

» Monitorizați continuu semnele vitale ale victimei (pulsul și respirația). Monitorizați temperatura și semnele instalării stării de șoc sau de întrerupere a circulației

» Dacă victima nu mai respiră sau are un atac de cord, puteți aplica un masaj cardio-respirator sau procedură de respirație gură la gură.

Serul antiviperin pentru a trata cu promptitudine şi cu competenţă eventualele cazuri de muşcătură de viperă – se asigură de unitățile sanitare cu paturi din județ. Unitățile sanitare care au în stoc la serviciile de urgență ser antiviperin sunt:

  • Spitalul Județean de Urgență Deva
  • Spitalul Municipal „ Dr. Alexandru Simionescu” Hunedoara
  • Spitalul de Urgență Petroșani
  • Spitalul Municipal Lupeni;
  • Spitalul Municipal Hațeg;
  • Spitalul Municipal Orăștie;
  • Spitalul Municipal Vulcan.

Delia Marinela Bada și Dr.Cecilia Birău

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.