știri

Medicii Hunedoarei: Dr. Liana Palcău

Pe doamna doctor am găsit-o în cabinetul de Psihiatrie pediatrică de la policlinica Spitalului Municipal „Dr. Alexandru Simionescu” Hunedoara, acolo unde zilnic vede câte 10-12 copii cu probleme. Pacienții ajung aici fie pentru că părinții decid să îi aducă, fie trimiși de medicul de familie sau de profesorii care le recomandă părinților consultul de specialitate al copiilor.

Liana Palcău s-a angajat la spitalul municipal din Hunedoara în urmă cu 10 ani, iar de cinci ani lucrează ca medic specialist psihiatrie pediatrică.

Este deveancă și a terminat facultatea la Cluj-Napoca, în 2007, iar în 2009 a început rezidențiatul, tot acolo. Postul pe care îl ocupă aici a fost obținut prin examenul de rezidențiat pe care l-a susținut în București. Acum locuiește în Hunedoara, soțul ei fiind hunedorean.

A ales această specialitate pentru că iubește copiii și toată viața și-a dorit să lucreze cu ei – o condiție esențială pentru a-i putea înțelege și ajuta. „Dacă ar fi să o iau de la capăt, tot medicina aș alege-o și tot această specialitate. Una dintre calitățile necesare și suficiente în specialitatea aceasta este răbdarea – fără răbdare n-ai făcut nimic! Eu consider că toți copiii mei sunt speciali și frumoși”.

În ciuda stigmatului care încă este asociat acestei ramuri a medicinii, munca pe care o depune doamna dr. Palcău este foarte importantă nu doar pentru prezentul copiilor, ci și pentru viitorul lor. Aproximativ 200 de copii trec, în fiecare lună, pragul cabinetului de Psihiatrie pediatrică. Problemele micuților sunt variate, de la ADHD (sindromul deficitului de atenție), autism infantil, anxietate, depresie, diverse fobii, tulburări de alimentație sau de comportament, consumul de substanțe psiho-active.

Pentru părinți, sfatul doamnei doctor este să fie atenți la comportamentul copiilor, iar la orice semn că ar fi ceva în neregulă, să se prezinte pentru o evaluare. „Este mult mai ușor să tratezi copilul mic decât la patru ani, de exemplu”. La vârsta de șase luni, copilul trebuie să stea deja în fund, să zâmbească dacă îi zâmbești, să mențină contactul vizual. O patologie frecvent întâlnită la copiii de această vârstă (6-12 luni) este spasmul hohotului de plâns, când micuțul se învinețește în jurul gurii. La 18 luni, deja se văd semnele de autism, deci părinții trebuie să fie foarte atenți și să se prezinte la medicul de familie dacă au vreo suspiciune.