Direcţia de Sănătate Publică a județului Hunedoara avertizează că pe străzile cu asfalt încins şi printre blocurile ce radiază căldură, chiar şi cel mai sănătos organism poate să cedeze.
Fără o hidratare corespunzătoare, care să menţină temperatura corpului în jur de 37 grade Celsius, pot apărea crampele de căldură, insolaţie, epuizare sau şoc hipertermic. În această perioadă temperaturile ridicate cu un indice de disconfort termic (indicele temperatura-umezeala – ITU ridicat pot să determine efecte negative asupra populaţiei din judeţul nostru, mai ales pentru copii, vârstnici şi persoanele cu dizabilităţi sau boli cronice (pot să apară lipotimii, probleme cardiace sau respiratorii).
Crampele de căldura apar la nivelul abdomenului, braţelor, membrelor inferioare, mai ales atunci când transpirăm abundent în timpul unor activităţi fizice solicitante. În aceste condiţii, orice activitate fizică va fi sistată, iar pacientul va intra în repaos într-un loc răcoros. Activităţile
fizice intense pot fi reluate după mai multe ore, când canicula s-a mai potolit. Este recomandat consumul de lichide precum sucuri de fructe naturale sau de băuturi energizante diluate cu apă.
Dacă aceste crampe durează mai mult de o oră, este necesar consultul medical. Epuizarea cauzată de temperaturile ridicate apare după câteva zile de călduri excesive şi se manifestă prin somnolenţă, senzaţia de slăbiciune şi oboseală, somn agitat sau insomnie. Aceste stări pot fi combătute prin odihnă în locuri răcoroase, consumul lichidelor, iar dacă simptomele continuă va fi solicitat ajutorul medicului.Insolaţia este dată de expunerea directă şi prelungită a capului la soare. Se manifestă prin: dureri de cap violente, somnolenţă, greaţă şi eventual pierderea cunoştinţei, febră şi uneori arsuri ale pielii.
Riscul de insolaţie este mult mai ridicat la copii. De aceea, trebuie evitată expunerea prelungită la soare, mai ales între orele 11-18. Persoana care a făcut insolaţie va fi dusă la umbră, încercându-se răcirea corpului cu gheaţă sau apă rece, ventilaţie, administrarea unei cantităţi consistente de lichid.Şocul hipertermic este o urgenţă medicală. Apare ca urmare a incapacităţii organismului de a-şi menţine temperatura normală, aceasta crescând repede, ajungând/depăşind 40 grade Celsius. Simptomele şocului sunt:
- pielea este foarte caldă, roşie şi uscată
- dureri de cap violente
- dezorientare şi pierderea cunoştinţei (leşin)
- (eventual) convulsii.
În acest caz va fi solicitat serviciul de urgenţe medicale (112 – Salvarea). Până la sosirea acesteia bolnavul va fi dus la umbră, udat cu apă rece, dacă este posibil, persoanei i se face un duş rece. Fără acordarea rapidă a îngrijirilor medicale, şocul hipertermic poate fi fatal.
Pentru a limita efectele temperaturilor ridicate în locuinţe, ferestrele expuse la soare vor fi închise şi protejate de soare cu jaluzele sau draperii. Ferestrele vor rămâne închise pe toată perioada cât temperatura exterioară este superioară celei din locuinţă şi vor fi deschise seara târziu, noaptea şi dimineaţa devreme, provocând curenţi de aer, pe perioada cât temperatura exterioară este inferioară celei din locuinţă.
De asemenea, pentru a reduce temperatura din casă este bine ca lumina artificială să fie menţinută la intensitate scăzută şi utilizată pentru perioade mai scurte. În plus, orice aparat electrocasnic de care nu este nevoie va fi închis.
Vestimentaţia, în zilele cu temperaturi ridicate, trebuie să fie lejeră şi amplă, din fibre naturale, de culori deschise. Pe cap vor fi purtate pălării sau şepci în culori deschise.
O mare atenţie trebuie acordată copiilor, vârstnicilor şi persoanelor cu dizabilităţi, oferindu-le periodic lichide, chiar dacă nu sunt solicitate. Părinţii trebuie să evite să iasă cu copilul din casă în orele cu temperaturile ridicate, mai ales dacă este vorba despre bebeluş (0-12 luni). În cazul în care este necesară deplasarea, atunci copilul va fi îmbrăcat lejer, chiar dacă are până la 9 luni, iar capul va fi acoperit cu o pălărie de soare.
Copilul trebuie lăsat dezvelit atunci când doarme. În schimb, nu este recomandat scăldatul în apa rece deoarece diferenţele mari de temperatură pot să determine apariţia şocului. Este bine ca în zilele cu temperaturi ridicate să fie evitate activităţile în exterior care necesită un consum mare de energie (sport, grădinărit, etc).
Păstraţi contactul permanent cu vecinii, rudele, cunoştinţele care sunt în vârstă sau cu dizabilităţi, interesându-vă de starea lor de sănătate. Pe parcursul zilei vor fi făcute duşuri călduţe, apa fiind lăsată pe corp. În zilele cu temperaturi ridicate, consumul de lichide trebuie să depăşeasca doi litri, fără a aştepta să apară senzaţia de sete. Consumul de alcool (inclusiv bere sau vin) este interzis întrucât acesta favorizează deshidratarea şi diminuează capacitatea de luptă a organismului împotriva căldurii.
De asemenea, va fi evitat consumul băuturilor cu conţinut ridicat de cofeină (cafea, ceai, cola) sau de zahăr (sucuri răcoritoare carbogazoase) deoarece acestea sunt diuretice. În schimb, Direcţia de Sănătate Publică a jud. Hunedoara recomandă consum ridicat de fructe şi legume proaspete (pepene galben, roşu, prune, castraveţi, roşii) deorece acestea conţin o mare cantitate de apă. O doză de iaurt produce aceeaşi hidratare ca şi un
pahar de apă.
Căldura de afară ne determină să preferăm confortul încăperilor dotate cu aer condiţionat scăpând din vedere riscurile la care ne supunem – uităm de microorganismele care se pot dezvolta într-un mediu umed, dar şi precauţiile pe care trebuie să ni le luăm atunci când ieşim afară din încăperile dotate cu aer condiţionat. Putem face şoc termic în situaţia în care diferenţa de temperatură dintre exterior şi interior nu respectă valoarea ideală, respectiv de doar 5 grade Celsius.
Datorită condițiilor meteorologice favorabile, un număr mare de persoane își petrec zilele libere „în natură, la iarbă verde”, considerăm util să transmitem către populaţia judetului recomandări pentru a preveni înţepăturile de tantari şi consecinţele neplăcute şi uneori grave ale acestora. Febra West Nile este o boala produsa de virusul West Nile. Principala cale de transmitere a acestei infecții la om este prin înțepătura de țânțar.
Țânțarii se infectează în urma hrănirii cu sânge de la o pasăre infectată. Odată infectat (cu virusul West Nile) țânțarul rămâne așa toata viața și are potențialul de a transmite virusul la orice gazdă vertebrată pe care o mușcă pentru a se hrăni. Omul este numai gazdă accidentală în acest ciclu. Perioada de incubație a infecției cu virus West Nile la om este cuprinsă între 3-15 zile dupa înțepătura unui țânțar infectat.
Cele mai multe cazuri sunt asimptomatice. În 15-20% dintre cazuri sunt raportate simptome similare unei gripe ușoare, în general caracterizate prin debut brusc cu febra, cefalee, mialgii, stare de rău, anorexie, grețuri și vărsături. O mică parte dintre pacienți pot prezenta fenomene eruptive cutanate: eritem maculopapular sau morbiliform care interesează gâtul, trunchiul, brațele sau membrele inferioare. Boala poate dura între 2 și 5 zile.
În mai puțin de 1% dintre cazuri pot apărea simptome neurologice ca meningita, meningoencefalita sau mielita, în general asociate cu febră. Pacienții care dezvoltă simptome neurologice sunt în general împărțiți în trei categorii: meningita West Nile (WNM), encefalita West Nile (WNE)
și paralizie acută flască (WNP).
Recuperarea după boală este completă, mai rapidă la copii decât la adulți de cele mai multe ori însoțită de slăbiciune și mialgii pe termen lung- aproximativ 1 an de la debutul simptomelor. Sechele permanente nu au fost descrise.
Vârsta înaintată este cel mai important factor de risc pentru formele severe de boală neurologică după infecție, riscul crește semnificativ în randul persoanelor peste 50 de ani. Comparativ cu adulții, copiii infectați cu virus West Nile au durata spitalizării mai scurtă, mai puține simptome neurologice și o mai bună revenire după boală, iar mortalitatea este mai mică.
Nu există un tratament specific al acestei boli și niciun vaccin care să o prevină, utilizarea repelentelor și a îmbrăcămintei adecvate pentru a împiedica mușcătura de țânțar sunt principalele măsuri de prevenire a îmbolnăvirii. Pentru cazurile severe pacienții spitalizați primesc tratament simptomatic (antialgice) și suportiv (cum ar fi perfuzii).
Direcţia de Sănătate Publică a judeţului Hunedoara recomandă, pentru prevenirea apariţiei unor cazuri de meningite/meningo-enecefalite datorate virusului West Nile transmis de ţânţari, următoarele:
- evitarea expunerii la ţânţari, îmbrăcăminte cu mâneci lungi şi pantaloni lungi;
- evitarea zonelor cu multă vegetaţie şi umiditate ridicată (parcuri, păduri, ape stătătoare etc.);
- utilizarea substanţelor chimice repelente de ţanţari;
- asigurarea măsurilor de desecare a bălţirilor de apă din jurul gospodăriilor;
- îndepărtarea recipientelor de apă stătută și a gunoiului menajer;
- prezentarea de urgenţă la cel mai apropiat cabinet medical, dacă identificați următoarele semne și simptome: febră ridicată, durere de cap intensă, vărsături, erupţii cutanate, oboseală cronică, slăbiciune musculară.
Sursa: DSP Hunedoara, ec. Adina-Ileana Pera-Ștefănie și Dr. Cecilia Birău
