Medicii Hunedoarei

Medicii Hunedoarei: Dr. Anca Bordean Murgu

Pe doamna doctor am „prins-o” chiar înainte de a intra în tură. Ușa micuțului cabinet se deschide de mai multe ori, doamna doctor Murgu fiind solicitată în diverse probleme. A fost o noapte grea, cu peste 60 de cazuri și Urgența de la Hunedoara se pregătește pentru încă o tură de foc. Nu sunt mai multe accidente acum, că este vară, așa cum greșit am presupus. Cele mai frecvente probleme întâmpinate la Urgență sunt AVC-urile (accidentele vasculare cerebrale) și infarctele, deși personalul de aici se confruntă cu mult mai multe probleme ale pacienților, fie că sunt sau nu urgențe medicale.

Anca Bordean lucrează la UPU – Unitatea de Primire Urgențe Hunedoara de 15 ani. „Atât de mulți ani sunt?”, o întreabă, mirată, colega ei de tură, o doamnă doctor care a ieșit la pensie, dar continuă să lucreze pentru că este o lipsă drastică de medici de urgențe. 

„Majoritatea medicilor fug de UPU din cauză că e o muncă foarte solicitantă, dar mulți nu realizează că dacă ar veni, un singur medic nu ar mai avea de consultat 60-70 de pacienți într-o tură, ci doar jumătate, pentru că s-ar împărți la doi”, spune dr. Anca Bordean Murgu. 

De altfel, ea și-a dorit să lucreze în Urgențe pentru adrenalină. Unii medici urmează specializări mai „așezate”, alții – cum sunt cei de la UPU sau ATI – merg acolo unde este agitația mai mare. Cel mai mare număr de pacienți care au trecut pragul Urgenței într-o tură a fost de 107, își amintește doamna doctor. 

Dr. Anca Bordean este hunedoreancă și a terminat facultatea de medicină la Arad. S-a specializat în medicină de familie cu competențe de urgență la Timișoara, iar acum este medic primar.

Sunt mulți bolnavi care ajung la UPU fără să aibă, de fapt, vreo urgență. Vorbim aici despre cei care suferă de boli cronice, despre pacienți care nu mai prind „rând” la policlinică și merg la urgență pentru că știu că medicii sunt obligați să-i consulte. Dar dr. Anca Bordean Murgu și colegii săi îi consultă pe toți.

„Cea mai mare satisfacție este atunci când salvez o viață”, spune doamna doctor. „Se întâmplă ca unii pacienți să vină la mine și să îmi mulțumească pentru că le-am salvat viața. Chiar recent a fost un accident în urma căruia ne-a fost adus un parapantist despre care se credea că are coloana fracturată. Din fericire, nu a avut nimic și de bucuria veștii bune primite, soția lui a venit la mine și m-a îmbrățișat. Nu ai cum să rămâi indiferent la astfel de gesturi, cu toate că la UPU, de cele mai multe ori nu apuci să îți tragi sufletul după un caz, că într-un minut vine un alt bolnav, cu o altă poveste, alte răni, alte dureri. Trebuie să fii mereu în priză!”, conchide doamna doctor.