Undeva, în spital, alături de cardiologi, chirurgi, urgentiști și alți specialiști, există și anatomopatologi. Anatomopatologul, și nu alt specialist, este cel care spune dacă apendicele care tocmai a fost scos are inflamație acută sau cronică, dacă placenta ce a alimentat bebelușul pe parcursul sarcinii este sau nu normală, dacă ulcerul gastric este doar ulcer sau este, de fapt, un cancer travestit, daca zona de piele ,,diferită” este psoriazis sau altceva, dacă există sau nu cancer atunci când este operată o excrescență din orice zonă a corpului, în ce stadiu este tumora și multe, multe altele.
Anatomia patologică, deși foarte puțin vizibilă comparativ cu specialitățile ”vedetă” – cardiologie, chirurgie, urgențe – nu este, cu siguranță, o specialitate ”de umplutură”. Utilitatea ei nu este una de moment (ca atunci când, de exemplu, în cardiologie trebuie resuscitat în termen de minute un pacient cu stop cardiac) și nici situațională (ca atunci când un urgentist primește un politraumatism grav); anatomopatologia are o utilitate de fond, foarte importantă. A pune un diagnostic corect și, mai ales, a căuta cauza adevărată a unei manifestări care incomodează pacientul și îl face să ajungă la medic și să se supună unei intervenții chirurgicale, este fundamentală atât pentru rezolvarea problemei pacientului respectiv cât și pentru căutarea de viitoare soluții de tratament de care vor beneficia și alti oameni cu aceeași afecțiune.
Pentru a face cunoscută și a întări importanța acestui domeniu, am discutat cu doamna doctor Silviana Narcisa Floruț, medic primar anatomopatolog, șefa Serviciului de Anatomie Patologică a Spitalului ”Dr. Al. Simionescu” din Hunedoara.
Se spune că meseria te alege și nu invers. Probabil acesta este și cazul doamnei doctor, care ne-a povestit despre parcursul ei profesional. Născută la Sebiș, în județul Arad, a dat admitere la Facultatea de Medicină din Târgu Mureș și a intrat pe primul loc. În 1995 a absolvit medicina cu o medie de 9.90, rezidențiatul l-a încheiat la Timișoara, iar în iunie 2000 a dat examen pentru postul de medic anatomopatolog, aici în Hunedoara, cu o comisie de la Timișoara. A pomovat examenul și de atunci este angajata acestui spital.
”Începuturile au fost foarte dificile. În cadrul Serviciului de Anatomopatologie lucram, la vremea aceea, doar cu o asistentă și foloseam un microscop cu lumină naturală. Eram remunarați prost, banii nu erau suficienți de la o lună la alta. A fost greu, dar constant lucrurile au evoluat.
Am întrebat-o pe dr. Floruț ce presupune munca unui anatomopatolog, cu ce se ocupă, mai exact. ,,Toate piesele recoltate în timpul operațiilor ajung la noi, le prelucrăm până ajung în stadiul de lame care pot fi privite la microscop, apoi punem un diagnostic sigur ce urmează să confirme sau să infirme suspiciunea clinică”, pentru că așa se numește diagnosticul pus de medicul clinician, până la sosirea rezultatului anatomopatologic. Doamna doctor a continuat : ”Ne ocupăm și de analiza fragmentelor de țesuturi (histopatologie), iar din 2007 primim și materiale biologice în formă lichidă (citologie) cum ar fi
lichidele pleurale, secreții cervico-vaginale etc. Toate acestea reprezintă peste 80% din munca noastră. Și, pe lângă acest lucru, facem necropsiile (autopsiile) pacienților decedați în spital datorită unei boli, adică din cauza neviolentă și dacă decesul a survenit în 24 de ore de la internare sau atunci când nu există consens în privința unui diagnostic. Însă partea aceasta, care se numește prosectură, ne solicită tot mai puțin pentru că s-a redus considerabil numărul de autopsii pe care trebuie să le efectuăm”.
Dr. Floruț a menționat cu îngrijorare că a crescut foarte mult frecvența cancerelor depistate în diverse stadii, în mod special cancere ce țin de sistemul digestiv, cancerele de colon.
Din punct de vedere al dotărilor este nevoie de îmbunătățiri, atât din punct de vedere al aparaturii, cât și la nivel de renovare a spațiilor în care își desfășoară activitatea specialiștii anatomopatologi. ”Am avea nevoie stringentă de un microscop nou, dar și de un aparat de montare și colorat lame. Dacă am avea această aparatură s-ar reduce la jumătate timpii de așteptare pentru rezultatele probelor, dar, în același timp, am putea procesa și analiza un număr mult mai mare de piese. Toate substanțele (toluen, xilen, acetonă) pe care le folosim în cadrul analizei sunt foarte puternice. Un aparat automatizat ar reduce și expunerea noastră la aceste materii toxice.”
Anatomia Patologică este importantă în egală măsură atât pentru pacient cât și pentru medicul clinician. Și, din acest punct de vedere, doamna doctor a declarat că se bucură de o foarte bună colaborare cu ceilalți colegi, astfel că actul medical ajunge să fie unul profesionist, de calitate.
La fel ca și colegii de breaslă ai Domniei Sale și dr. Floruț își împarte cariera medicală cu aspectele ce țin de viața privată. Are un fiu de 17 ani pe care l-a crescut singură, care în prezent urmează un liceu cu profil în biologie-chimie și care, cine știe, va urma calea profesională aleasă de mama sa.
