comunicat

OCTOMBRIE: Luna Internaţională de Luptă Împotriva Cancerului de Sân

Screeningul – esențial în depistarea precoce a cancerului de sân. Depistarea precoce a cancerului de sân vă poate salva viața!

Organizaţia Mondială a Sănătăţii, la initiativa Societăţii Americane a Cancerului, începand cu 1985, a stabilit prin convenţie internaţională ca luna octombrie să fie Luna Internaţională a Conştientizării Cancerului Mamar. Această formă de cancer nu produce durere in fazele incipiente si nu se manifestă prin alte simptome decât în faze târzii. Cancerul de san apare predominant la femei, cu toate că şi bărbaţii pot dezvolta, de asemenea, boala, reprezentând aproximativ 1% din cazuri (riscul ca un bărbat sa dezvolte cancer mamar este de 1 la 1000). Incidenţa cancerului de sân a crescut lent, dar continuu în ultimele decade. Cancerul de sân este principala cauză de deces prin cancer la femeile de 40-59 de ani iar riscul
creşte cu vârsta şi fiecare femeie este la risc. O statistică nu tocmai încurajatoare spune ca una din opt femei va suferi de cancer la sân, arată National Cancer Institute din Statele Unite dar pentru Europa este
de o femeie din şase, iar pentru anumite zone industrializate este vorba de o femeie din patru. Datorită progreselor înregistrate atât în depistarea precoce, cât şi în tratamentul sistemic adjuvant, rata mortalităţii
prin cancer mamar a scăzut constant în ultimii ani în întreaga lume.Cu toate acestea, el reprezintă încă principala cauză de mortalitate prin cancer în rândul femeilor din multe state ale lumii, inclusiv România.

În prezent, nu există suficiente cunoștinte cu privire la cauzele cancerului mamar, așa că detectarea sa timpurie rămâne principala metodă de control al bolii. Atunci când cancerul este detectat devreme, dacă există posibilități adecvate de diagnosticare și tratament, sunt șanse mari de vindecare.

Strategiile recomandate pentru detectarea timpurie a bolii includ informarea populației cu privire la primele semne și simptome și implementarea unor procese de screening prin examinare clinică. Deși mult mai precise, mamografiile sunt costisitoare, lucru care le face fezabile doar în țările cu o infrastructură medicală bună, care pot facilita programe pe termen lung.

Ziua luptei împotriva cancerului de sân este marcată anual, începând din 2014, la data de 1 octombrie. Scopul decretării acestei zilei este acela de a creşte gradul de conştientizare cu privire la cancerul de sân şi subliniază importanţa campaniilor de informare, a prevenţiei şi programelor de screening. În vederea combaterii afecţiunilor oncologice, Organizaţia Mondială a Sănătăţii recomandă două acţiuni convergente :- depistarea precoce, în stadii incipiente ale afecţiunilor, curabile prin tratament
specific, prin campanii de informare şi programe de screening, – prevenţia, în scopul reducerii sau eliminării expunerii la factorii de risc: carcinogeni din mediu, stilul de viaţă, nutriţie, activitate fizică. 

Peste 8.900 de cazuri de cancer de sân sunt diagnosticate în fiecare an în România, 1.800 dintre acestea în stadiile cele mai avansate  ale bolii. 25 de femei sunt diagnosticate zilnic în ţara noastră cu cancer de sân, iar statisticile înregistrează un procent al mortalității din cauza cancerului mamar de 36% (din cazurile diagnosticate), mai mare decât media europeană (29%) şi chiar decât cea mondială (31%).Estimarea riscului individual pentru  cancer  de sân este dificilă, mai ales că în cele mai multe cazuri nu pot fi incriminați decât sexul feminin și înaintarea în vârstă.

Totuși, cei mai cunoscuți factori de risc sunt:

  • antecedentele familiale de cancer la sân;
  • vârsta (după 50 ani, riscul crește spectaculos);
  • ascendența în populații cu risc (femeile evreice care prezintă rude cunoscute cu o mutație genetică specifică genei BRCA 1/2);
  • obezitatea  și alimentația bogată în grăsimi animale, cu atât mai mult asociată cu alte obiceiuri nesănătoase, cum ar fi fumatul, consumul de  alcool  și sedentarismul;
  • istoricul reproductiv al femeii: prima menstruație la vârste fragede, prima sarcină și alăptatul la vârste târzii, instalarea tardivă a menopauzei, tratamentul substitutiv cu estrogeni și progesteron;
  • antecedente medicale specifice – numărul crescut de biopsii mamare, radioterapie la nivelul toracelui etc.