FOTBAL CENTENAR CORVINUL ⚽

Aici găsiți o serie de articole dedicate împlinirii a 100 de ani de la înființarea primei echipe de fotbal din municipiul Hunedoara.

Primăria municipiului Hunedoara dorește să marcheze așa cum se cuvine împlinirea a 100 de ani de la înființarea celui mai cunoscut club de fotbal din județ. Pe lângă evenimentele ce vor avea loc la începutul lunii iunie (dacă situația epidemiologică o va permite), începând de astăzi, periodic, vom publica aici câte un episod din istoria echipei. Pentru că, o știm cu toții, Corvinul Hunedoara a fost și va rămâne mai mult decât un nume, mai mult decât un club de fotbal.

Mai mult decât un nume, mai mult decât un club!„Corvinul”, numele cel mai des întâlnit, pe parcursul a 100 de ani – o cronologie a denumirilor echipei (episodul 1)

În cartea sa, „Sportul hunedorean prin negura anilor 1921 – 2016”, domnul profesor Gheorghe Deac arată că fotbalul a fost practicat în Hunedoara, în mod neorganizat, încă de la începutul anilor 1900 „iniţiatori ai jocului fiind tineri localnici care studiau în marile oraşe ale ţării sau în străinătate”. În perioada vacanţelor se organiza, ad-hoc, câte un meci de fotbal pe spaţiul destinat târgului de vite, din zona Hăşdat, dar şi pe pajiştile de la Răcăştie sau din zona Gării Centrale.

Zorii perioadei de glorie şi momentul „Hunedoara, dragostea mea” (episodul 2)

În ediţia 1975 – 1976, Corvinul promovează în Divizia A. Echipa era antrenată, în prima jumătate a sezonului de Ladislau Vlad şi Constantin Toma, iar în cea de-a doua jumătate, de Ilie Savu, Victor Cojocaru şi Remus Vlad (care îndeplinea şi rol de jucător). Lotul era compus din: Ghorghe Bologan, Romulus Cocu şi Emeric Moritz – portari; Ioan Stan, Nicolae Jurcă, Remus Vlad, Vasile Ghiţă, Dorin Nicşa, Ioan Petcu, Alexe Lazăr, Marian Deacu, Octavian Cojocaru, Virgil Stoica, Ilie Ologu, Clemen Şureghin, Eremia Şumulanschi, Ioan Bucur, Ioan Năstase, Petre Şchiopu, Gheorghe Albu, Vasile Dina, Gheorghe Georgescu, Florea Văetuş şi D. Pintilie, după cum consemnează prof. Gheorghe Deac în cartea sa „Sportul hunedorean prin negura anilor 1921 – 2016”.

Mai întâi au fost juniorii (episodul 3)

În aproape toate cronicile lor retrospective referitoare la Corvinul Hunedoara, jurnaliștii sportivi cu vechime în domeniu, amintesc două nume: Dumitru și Mircea Pătrașcu. Tandemul tată – fiu care a pregătit o bună parte dintre juniorii Corvinului. Acest episod al seriei „Fotbal Centenar Corvinul” este povestit, pe scurt, de Mircea Pătrașcu, printre puținii oameni de fotbal, dacă nu chiar singurul din țară, pe a cărui de muncă scrie repetat și fără perioade de întrerupere „antrenor fotbal”, de-a lungul rubricilor din document care acoperă aproape o jumătate de veac de carieră.

Corvinul ca-n poveste: a fost și nu mai este (episodul 4)

Episodul din această săptămână reprezintă o cronică sentimentală, realizată cu vreo 10 ani în urmă, aparţinând apreciatului jurnalist sportiv hunedorean Nicolae Stanciu.

Corvinul – Lucescu – Naționala… (episodul 5)

În iulie 1977 sosea la Hunedoara, stârnind vii comentarii, fotbalistul Mircea Lucescu. A venit într-un moment greu pentru el, cum însuşi spunea, şi s-a înhămat la tentativa Corvinului de a-şi crea un nou drum în elita fotbalului. După primul tur la Corvinul, deşi Lucescu se remarca individual meci de meci, prin efort, joc, pase şi goluri, echipa antrenată de Ştefan Coidum stătea slab în clasament.

Al doilea Maradona a fost al Corvinului, dar i s-a spus „Cangurul” (episodul 6)

Romulus Gabor devenea, în 1981, primul (și, până acum, singurul) jucător român care reușea să câștige Balonul de Aur. Se întâmpla la Campionatul Mondial de Tineret din Australia, unde era însoțit în echipă de alți doi tineri ai Corvinului: Mircea Rednic și Ioan Andone.

Remus Vlad, campionul și antrenorul (episodul 7)

Seria „Fotbal Centenar Corvinul” continuă cu un alt om foarte important în istoria celei mai cunoscute echipe din judeţ: Remus Vlad. Un alt material al „bătrânului cronicar”, Nicolae Stanciu, căruia, îi mulţumim, din nou pentru sprijinul acordat.

Copiii Hunedoarei, lideri! (episodul 8)

Seria „Fotbal Centenar Corvinul” a ajuns la episodul cu numărul 8. Astăzi retrăim pentru câteva clipe magina începutul anilor ’80, când Corvinul reprezenta „noua ameninţare” pentru echipele consacrate ale primului eşalon fotbalistic din România: Steaua, Dinamo, Universitatea Craiova. Şi facem asta apelând tot la un articol semnat de Nicolae Stanciu. Deşi cronica părea una „perisabilă”, prin talentul scriitorului şi subiectul abordat, ea a devenit atemporală.

Corvinul și Cupa UEFA: „Să atingi stelele cu mâna” (episodul 9)

O altă poveste reală şi frumoasă, consemnată de domnul Nicolae Stanciu, reluată în cadrul „Fotbal Centenar Corvinul” – serie prin care marcăm 100 de ani de la înfiinţarea primei echipe de fotbal din municipiul Hunedoara. Nu uitaţi, episoadele precedente le puteţi găsit atât pe pagina noastră de facebook cât şi pe site-ul Primăriei municipiului Hunedoara.

CORVINUL – STEAUA: 3 –1 (episodul 10)

Episodul din această săptămână reprezintă o cronică scrisă „la cald”, după unul dintre cele mai răsunătoare succese ale Corvinului, victoria cu Steaua, din 1986. Autor: Nicolae Stanciu.

Gelu Simoc, fondatorul „Corvinului de aur” (episodul 11)

Seria „Fotbal Centenar Corvinul” continuă cu un episod dedicat unui hunedorean care a avut un rol extrem de important în apariţia şi dezvoltarea „echipei de aur” a Hunedoarei. A stat mulţi ani, oarecum, în penumbră. Puţină lume ştia cât de important a fost Gelu Simoc pentru Corvinul.

La mulți ani, Nelu Petcu! (episodul 12)

Astăzi, Ioan Petcu împlineşte 62 de ani. Îi urăm sănătate şi multe împliniri, mulţi ani de-acum încolo, şi îi dedicăm episodul din această săptămână al seriei „Fotbal Centenar Corvinul” .
Seria noastră nu avea cum să nu cuprindă cel puţin un episod dedicat lui Nelu Petcu. Pentru că Nelu Petcu a însemnat fantezie, inteligenţă, dăruire şi, mai ales, spectacol pentru toţi cei care urmăreau Corvinul, oriunde ar fi jucat. Pentru că Nelu Petcu, la fel ca Mişa Klein sau Romulus Gabor, nu s-a putut despărţi de Hunedoara. Şi sunt doar câteva motive. Episodul este realizat tot cu sprijinul bătrânului cronicar sentimental cu suflet tânăr, Nicolae Stanciu. Citatul de la începutul „cronicii” este preluat dintr-un reportaj realizat de Alin Fornade pentru Gazeta Sporturilor, în 2008.

Anul „normei hunedorene” (episodul 13)

În sezonul 1985 – 1986, Corvinul Hunedoara reuşea o altă performanţă cu care avea să rămână în istoria fotbalului românesc: să înscrie cel puţin 3 goluri în fiecare meci disputat „acasă”. Doar Dinamo a „scăpat” cu două goluri încasate. E drept, în deplasare, rezultatele au fost modeste. Totuşi, la finalul sezonului, Corvinul s-a clasat pe locul 5.

„Când spui Corvinul, spui Mişa Klein, e clar” (episodul 14)

A venit şi momentul în care seria „Fotbal Centenar Corvinul” trebuie să-i aloce spaţiu celui mai iubit dintre corvinişti: Michael Klein. Am fi început cu el, dar publicarea articolelor noastre a demarat la scurt timp după începutul lunii februarie, perioadă de doliu pentru cei care au apucat să îl cunoască pe Mişa. Am preferat să ne concentrăm pe manifestările comemorative (puţine, cum s-au putut ele organiza anul acesta, din cauza pandemiei) şi să amânăm momentul. Pentru că am dorit să ne amintim de Mişa şi altfel. Şi nu doar la început de februarie. Acest episod din poveste are două părţi. Prima cuprinde declaraţiile făcute în 2018, când s-au împlinit 25 de ani de la momentul în care ne-a părăsit, de o parte dintre oamenii de fotbal care au lucrat cu el şi câţiva dintre foştii lui colegi (declaraţii preluate de pe site-ul fanatik.ro). Cea de-a doua parte va fi publicată săptămâna viitoare şi este constituită dintr-o altă „cronică sentimentală” semnată de Nicolae Stanciu.

Michael Klein – Partea a doua (episodul 15)

Seria amintirilor despre Mişa continuă şi seria “Fotbal Centenar Corvinul” cu o cronică semnată de domnul Nicolae Stanciu (jurnalistul care a şi lansat, nu cu mulţi ani în urmă cartea “Klein, căpitanul lui Lucescu”).

Mircea Lucescu a fost și cronicar la ziarul județean (episodul 16)

Nicolae Stanciu aminteşte în cartea sa „Klein, căpitanul lui Lucescu” faptul că marele antrenor român care şi-a început cariera la Corvinul a fost, o vreme, şi colaborator al cotidianului judeţean „Drumul socialismului”. Periodic, în paginile ziarului amintit, Mircea Lucescu publica scurte cronici în care explica fotbalul modern, situaţii de meci sau, pur şi simplu, li se confesa cititorilor.

Două cronici, o singură echipă (episodul 17)

Seria dedicată împlinirii a 100 de ani de fotbal în municipiul Hunedoara continuă astăzi cu alte două cronici ale gazetarului Nicolae Stanciu, însoţite de imagini surprinse de regretatul Aurel Herlea.

Corvinul – Sportul Studenţesc: 4-3 (episodul 18)

Multe au fost victoriile categorice ale Corvinului, obţinute mai ales acasă, la Hunedoara. Dar multe au fost şi meciurile „pe muchie de cuţit”. Spre norocul nostru, al celor mai tineri, Nicolae Stanciu le-a văzut şi le-a transpus imediat pe hârtie, în cronici sportive. Reluăm şi astăzi una dintre ele.

Irepetabilul „Mateo” (episodul 19)

Un star incontestabil al Corvinului este Dorin Mateuţ. Nu există îndoială că seria „Fotbal Centenar Corvinul” trebuie să includă obligatoriu un episod dedicat lui. A debutat în sezonul 1981 – 1982 în „echipa mare” a Corvinului, la vârsta la care era, practic, un copil. Copil muncitor şi talentat. La 16 – 17 ani să joci pentru Corvinul şi să mai şi înscrii (3 prezenţe în primul său sezon 1981 – 1982, urmate de un „salt” la 18 prezenţe în cel de-al doilea) e o adevărată performanţă. Din sezonul ’83 – ‘84, Mateuţ a devenit component de bază al Corvinului. La jumătatea sezonului ’86 – ’87 a plecat la Dinamo Bucureşti, întărind “legiunea hunedoreană” aflată în Bucureşti, sub comanda lui Mircea Lucescu.

Mircea Lucescu, despre atitudinea jucătorilor, în cronica lui, cu vreo 40 de ani în urmă (episodul 20)

Aşa cum am reamintit într-un episod anterior al seriei noastre, pe când se afla la Hunedoara, Mircea Lucescu nu era doar antrenor, jucător, mentor, pedagog şi prieten al componenţilor echipei, ci şi cronicar la ziar. Cotidianul „Drumul socialismului” în rezervase un spaţiu, intitulat „Cronica mea”, pe care Lucescu îl exploata eficient, explicând publicului şi pasionaţilor de fotbal, parte din ideile, constatările şi frământările sale fotbalistice. Redăm aici o altă cronică semnată Mircea Lucescu, salvată de jurnalistul Nicolae Stanciu.

Corvinul – Petrolul: 3 – 0, 5 Martie 1983 (episodul 21)

După două săptămâni în care seria noastră a cuprins episoade dedicate unor nume mari din istoria Corvinului, ne-am gândit că ar fi bine să exersăm o nouă revenire în timp, mai precis în martie 1983, reluând o altă croniucă scrisă “la cald” de Nicolae Stanciu şi cu fotografii ale regretatului Aurel Herlea.

Ioan Andone: „Mă confund cu Hunedoara!” (episodul 22)

Îl vedem destul de des la televizor. Nu se ascunde de presă. Nici nu îşi doreşte neapărat să apară „pe sticlă”. Este deschis, sincer, politicos şi corect. Acestea sunt motivele pentru care toţi reporterii îl caută pe Ioan Andone. Iar bunul său simţ, uneori parcă peste măsură pentru vremurile noastre, îl face pe Ando să nu refuze niciun dialog. Aşa cum nu a refuzat nici invitaţia realizatorilor emisiunii „Replay” de la TVR, Marian Olăianos şi Marius Mitran, cu vreo doi ani în urmă, pentru a-şi spune povestea, atât cât se poate spune din ea într-o oră şi câteva minute de emisie. Episodul de astăzi îi este dedicat celui care poate fi numit, dacă ne permiteţi exprimarea, „cel mai hunedorean” dintre hunedorenii plecaţi în anii ’80 de la Corvinul Hunedoara.

„Pisica” Bogdan Lobonț – ultimul „copil teribil” al Corvinului (episodul 23)

Bogdan Lobonţ a crescut admirând „generaţia de aur” Corvinului. A debutat la Corvinul exact în anul în care începea tragedia echipei hunedorene – 1995. Din fericire, pentru el, traseul a fost unul diametral opus. După 40 de meciuri la Corvinul, a plecat la Rapid, apoi la Ajax, Dinamo, Fiorentina, din nou Dinamo Bucureşti, după care, din 2009, la AS Roma.

Greu de uitat ultimul meci al sezonului la Hunedoara! (episodul 24)

Seria dedicată fotbalului hunedorean şi, automat, celui mai iubit club din Hunedoara, Corvinul, continuă astăzi cu o altă cronică semnată de onorabilul Nicolae Stanciu, a unui alt meci Corvinul – Petrolul (de data aceasta cel din sezonul 1985 – 1986). Fără prea multe alte precizări şi prezentări, lăsăm melodia cuvintelor scrise atunci să se audă.

Analiza unei înfrângeri la Braşov (episodul 25)

După două episoade dedicate lui Ioan Andone, respectiv Bogdan Lobonţ, şi după un episod în care ne-am adus aminte cum era descris un meci de poveste al Corvinului de către Nicolae Stanciu, astăzi revenim cu o altă cronică, de data aceasta semnată de Mircea Lucescu în cotidianul judeţean (reamintim că Mircea Lucescu avea un „colţ” rezervat în ziarul judeţean pentru analize, explicaţii şi opinii). Cronica a fost salvată de la dispariţie de acelaşi Nicolae Stanciu, căruia îi mulţumim din nou.

O altă cronică a lui Mircea Lucescu – „Lăsați copiii să facă sport!” (episodul 26)

Cu 40 de ani în urmă, pe când era antrenor – jucător, mai apoi doar antrenor, la Corvinul Hunedoara, Mircea Lucescu îşi găsea timp să susţină şi o rubrică săptămânală în cotidianul judeţului. Am prezentat aici câteva cronici semnate de marele antrenor român, readuse în atenţia microbiştilor nu cu mulţi ani în urmă, de jurnalistul Nicolae Stanciu. Vă prezentăm încă una, care ne-a atras şi nouă atenţia.

Mircea Rednic, jucătorul polivalent (episodul 27)

Este acum unul dintre cei mai cunoscuţi antrenori de fotbal din România. Înainte de asta a fost unul dintre cei mai cunoscuţi jucători de fotbal ai Corvinului. Apoi a devenit titular de bază la Dinamo şi component important al Naţionalei României, contribuind la calificările din 1984 – Turneul final al Campionatului European, respective 1990 – Campionatul Mondial din Italia. A jucat atât fundaş central cât şi fundaş dreapta. Când era nevoie, juca şi pe postul de mijlocaş defensiv. Pentru că îl ajutau talentul şi perseverenţa, atât în meciuri cât şi la antrenamente. Este unul dintre cei mai selecţionaţi fotbalişti ai României, ocupând poziţia a 10-a, la egalitate cu Marius Lăcătuş – 83 de apariţii (clasament în care se mai regăsesc, pe poziţiile 9 şi 8 alţi doi hunedoreni – Bogdan Lobonţ şi Michael Klein, Corvinul Hunedoara fiind singurul club din România care se poate mândri cu 3 fotbalişti în acest “top 10”). Este vorba despre “Puriul” – Mircea Rednic.

H de la Honduras și Hunedoara (episodul 28)

“Prima oară Honduras și Selecționata Divizionară a României s-au întâlnit la 5 februarie 1982 în cadrul unui turneu disputat la Merida, în Venezuela. A fost 1-1, după deschiderea scorului de către adversari prin Balmes, în minutul 32, Iordănescu egalând în minutul 65. Atunci conducerile celor două delegații au antamat un joc amical pentru săptămâna următoare, la 12 februarie, la Tegucigalpa, capitala Hondurasului. Pe Estadio Nacional, în fața a 25.000 de spectatori, partida s-a terminat cu o remiză albă. Echipa română a avut alcătuirea: Duckadam – Rednic, Andone, Zare, Klein – I. Petcu, Boloni, Iordănescu – Gabor, V. Turcu, Gângu, ultimii doi atacanți provenind de la FC Argeș, respectiv Chimia Rm. Vâlcea.