Poveștile Castelului Corvinilor

Vă reamintim faptul că începând cu 1 Ianuarie 2021 poate fi vizitat întreg ANSAMBLUL Castelul Corvinilor. Obiectivele care se pot vizita (inscripționate pe biletul de acces) sunt următoarele:

1. Castelul Corvinilor - clădire monument istoric, construită în secolele XV-XVII

2. Expoziția Pre- și Protoistoria Hunedoarei - în clădirea administrativă din curtea exterioară a Castelului (Curtea Husarilor) sec. XVII

3. Casa Breslelor -expoziție dedicată breslelor Hunedoarei, realizată în curtea exterioară a Castelului (Curtea Husarilor), sec XVII

Vă așteptăm cu drag!

Programul de vizitare este:

Marți - Duminică: orele 9-17

Luni - orele 12- 17

Prima poveste. Povestea Turnului pictat.

Turnul pictat sau turnul buzdugan, se află în partea nord-estică a Castelului, fiind unul dintre cele mai interesante turnuri ale cetății. A fost construit în aşa fel încât să înlocuiască în actuala planimetrie vechiul turn-locuință al castrului regal. Turnul a fost ridicat în vremea când stăpân aici era Ioan de Hunedoara, cândva între anii 1440-1444, plănuit în aşa fel încât, împreună cu celelalte turnuri (despre care vom povesti în "episoadele" următoare) să alcătuiască o nouă fortăreață, mai mare, mai puternică, pregătită a face față oricăror atacuri. Turnul era circular, cu un singur etaj şi un acoperiş ca o cupolă, care îl făcea să arate ca un buzdugan. 
În vremea regelui Matia Corvin, turnul este acoperit cu o fantastică frescă, ce se mai păstrează şi astăzi. Acoperişul actual i-a fost adăugat în secolul al XIX-lea şi tot atunci i s-a adăugat statuia de bronz care-l înfățişează pe Ioan de Hunedoara. Pe steagul purtat de cavalerul din turn este înscris anul 1873, anul în care a fost montat ca un memento al încheierii lucrărilor de restaurare care au salvat castelul de la ruina în care rămăsese după marele incendiu din 1854.
Bibliografie: Velescu Oliver, Castelul de la Hunedoara, Bucureşti, 1961.

Povestea Turnului Capistrano.

Turnul Capistrano (1440-1444) este un alt turn al castelului extrem de frumos, fiind amplasat la 32 m Sud de Turnul porții de Vest, și în partea de Sud-Vest a castelului. Acest turn este scund, cu două niveluri de apărare, are un diametru de 6 m și ziduri cu o grosime de 2,40 m. În fusul turnului se pot vedea două camere de tragere suprapuse, cu guri de foc înguste. Acestea în secolul al XVII-lea au fost umplute. Camerele de tragere nu sunt vizitabile nici astăzi, dar în schimb gurile de foc se văd foarte bine din exterior. Partea superioară a turnului a fost construită pe console bogat articulate, care privite din exterior se aseamănă cu nişte pilaştrii susţinuţi de contraforţi. Interiorul construcţiei superioare este dreptunghiular şi are boltă în cruce, în formă de ogivă. Dintre consolele boltei cele două din partea nordică sunt originale, celelalte două sunt replici, ele sunt decorate cu motive ornamentale în partea lor superioară iar în partea inferioară se găseşte câte o rozetă. La constucţia bolţii s-au folosit nervuri cu două canaturi, iar primul canat este articulat cu lamele. Cheia de boltă este decorată cu stema familiei Szilagyi şi este aşezată într-o ramă trilobată. Din cele două ferestre împărţite în cruce nu au rămas decât fragmente, sunt restaurate în mare parte, dar sunt autentice. Turnul Capistrano reprezintă o mărturie a primei cetă i construite de Ioan de Hunedoara, a purtat i numele mai târziu de “Turnul  paharnicului”, i-a fost atribuit ca locuin ă lui Ioan Capistrano(1386-1456) în timpul ederii sale la Hunedoara. Turnul acesta , la care se ajunge urcând o scara îngustă, a avut odată ntreaga sa fa adă la exterior. Încăperea din turn are planul pătrat, de i turnul este circular. Aspectul de astăzi este cel din timpul transformărilor făcute la castel către mijlocul secolului al-XV-lea. Încăperea este boltită, nervurile gotice având acelasi profil ca i cele ale capelei. Piesa cea mai interesantă a încăperii este însă căminul, frumos decorat i datând din aceea i epocă, fiind unica piesă de acest gen care s-a păstrat în castel. Urmele golurilor de fum, a hornurilor descoperite în mai multe părti, ca si a cos urilor care se văd în stampele vechi, confirmă existen a lor.

Bibliografie: - Velescu Oliver, Castelul de la Hunedoara, Bucuresti 1968;  www.castelulcorvinilor.ro;  Lupescu Radu, Vajdahunyad vára a Hunydiak korában, (Cetatea de la Hunedoara în timpul Hunedorenilor), 2007

Povestea 3

Pe lângă turnurile de formă circulară, Castelul Corvinilor a fost dotat şi cu alte trei turnuri de formă patrulateră. Turnul Nou de Poartă este unul dintre acestea. Construit pe latura nord-vestică a castelului avea atât rol de apărare fiind în acelaşi timp și turn de poartă. Este format dintr-un parter si trei etaje.Ultimul nivel are  o frumoasă galerie de lemn, adaugată în secolul  al XIX-lea.Parterul era boltit, prevăzut cu ziduri groase ,de aici putând pătrunde atât în închisoarea castelului cât şi în bastionul de tortură. Etajul întâi  este format dintr-o singură  cameră, ce are pe laturile sale estică si vestică câte un balcon închis, frumos împodobită cu un plafon casetat, în stil neo-gotic. În secolul al XVII-lea nivelurile superioare îşi pierd funcția de apărare fiind transformate în camere de locuit.Primul etaj poartă în prezent denumirea de  „Camera Domnițelor”șigăzduiește o expozițiedeosebit de interesantă,“Evoluţiaîntimp a CasteluluiCorvinilor”.

Înprezent, turnul reprezintă intrarea principală a Castelului Corvinilor, rol pe care îl îndeplinește încă din secolul al XVII-lea.

Bibliografie: Velescu Oliver, Castelul de la Hunedoara, Bucureşti, 1961.

Continuăm prezentarea elementelor constitutive ale puternicei fortăreţe  ridicată de către Ioan de Hunedoara în secolul al XV- lea, prin descrierea Turnului Toboşarilor. Denumit şi Turnul Estic datorită amplasării sale în partea estică a castelului,acesta este unul din cele patru turnuri circulare ridicate. Parterul este din zidărie plină, nivelurile superioare fiind reprezentate de o cameră a puşcaşilor şi de o încăpere circulară, pe console de piatră, cu acces dinspre Aripa Bethlen. La exterior, turnul a fost tencuit si pictat cu forme geometrice,astăzi foarte puţin vizibile. Camera puşcaşilor era  prevăzută cu trei guri de foc, înguste. Turnul a suferit de-a lungul timpului modificări, destinaţiile, intrările dar şi aspectul iniţial ale camerelor fiind modificate. Aspectul actual al turnului a fost dat de restaurările efectuate în secolul trecut.

Bibliografie : Oliver Velescu, Castelul de la Hunedoara

Alexandru Bogdan, Contribuţii arheologice la cunoaşterea evoluţiei  Castelului Corvineştilor de la Hunedoara

Povestea  Fântânii

În anul 1442 după victoria din luna septembrie pe râul Ialomița, pe lângă o pradă bogată, Ioan(Iancu) de Hunedoara a adus cu sine și mai mulți prizonieri turci la castel.

Gândindu-se cum i-ar putea face utili înainte de a-i vinde ca sclavi, și-a mai adus aminte că una dintre problemele cele mai mari ale castelului în caz de asediu era lipsa apei, care cel mai probabil era adusă cu multă trudă de la fântânile din împrejurimi. Așa că i-a venit o idee. Ce ar fi să le propună turcilor un târg. Zis și făcut:  a doua zi Ioan(Iancu) ordonă scoaterea prizonierilor din temniță și așezarea acestora în curte.

Sărmanii turci se gândeau la ce era mai rău crezând că le-a sosit ceasul, așa că mare le fu mirarea când auziră din gura lui Ioan(Iancu) propunerea: trei dintre ei urmau să fie eliberați dacă săpau o fântâna. Turcii, surprinși fiind și crezând că este o cursă, nu au avut curajul să se anunțe deoarece în perioada medievală exista o practică destul de generalizată în ceea ce privește cuvântul dat atât din partea turcilor cât și din partea creștinilor. Motivația morală era aceea că încălcarea unei înțelegeri față de necredincioși nu era considerată păcat, ba chiar era de dorit. După destul de mult timp de așteptare, trei dintre turci s-au decis și au ieșit în față. Mare le fu bucuria când au văzut că propunerea lui Ioan(Iancu) nu era o capcană și li se dau unelte de lucru, ciocan, daltă, găleată și că primesc în plus supliment la mâncare, așa că se felicitau bucuroși unul pe celălalt gândindu-se la rapida eliberare.

Dar sărmanii turci nu cunoșteau un amănunt semnificativ, și anume faptul că la Hunedoara, castelul era construit pe o stâncă. De acest lucru și-au dat seama la câteva zile de săpat după ce au ajuns la stâncă, dar nu au dezarmat. Motivația eliberării le-a oferit energia și tonusul necesar continuării lucrării. Au săpat turcii un an și nu au terminat, n-au terminat nici după 5, nici după 10 și nici dupa 15 ani. Îmbătrâniți de efort și de  perioada care între timp s-a scurs, cei trei turci s-au prezentat bucuroși înaintea proprietarului castelului. Nu mică le-a fost mirarea când au auzit că Ioan(Iancu), cel care le-a promis eliberarea, murise cu 1 an înainte(1456), iar în fața lor se prezentă noul proprietar, soția acestuia, Elisabeta Szilagyi care temându-se de răzbunarea turcilor, i-a condamnat la moarte. Turcii resemnați au cerut ca ultimă dorință, să le fie îngăduit a scrie o inscripție cu numele lor: Ali, Mehmed și Ibrahim, doar că cele 3 nume așezate într-o ordine anume și scrise cu literă mică reprezintă de fapt un text al Coranului care tradus înseamnă “Apa ai, dar suflet nu!”.

Inscripția se găsește la înălțimea de aproximativ 2,50 m, pe contrafortul exterior al capelei, situată lângă fântână.

Despre Muzeul Castelul Corvinilor
Str. Castelului nr. 1-3, Hunedoara, cod 331141

http://www.castelulcorvinilor.ro

TARIFE conform HCL nr. 378/2020

Adulti - 35 Lei

Pensionari - 17 Lei 
Elevi/studenti - 7 Lei 

Tarife pentru grupuri: Grup organizat : > 20 de persoane:
- Adulti - 27 Lei 
- Pensionari - 12 lei/pers.
- Elevi/studenţi - 5 lei/pers.

Taxa Ghidaj - 35 Lei limba romana, 65 lei limba straina
Taxa Foto amator - 5 Lei
Taxa Video amator- 15 Lei

Taxa filmare - 3400 Lei/ora

Taxa Ghidaj Multimedia - 10 Lei/dispozitiv
Taxa foto operator profesionist - 120 Lei/ora

Taxa inchiriere Capela – 1200 Lei/ora

Taxa închieriere sala evenimente private, altele decât petrecere – 1800 lei/ora/sala

Taxa utilizare spațiu Curtea Husarilor oficiere căsătorii – 1200 lei/ora

Muzeul de la Hunedoara a fost înfiinţat în anul 1974, instituţia fiind gãzduitã de cel mai important monument medieval din sud-vestul Transilvaniei. Iniţial, tematica expoziţiilor din muzeu s-a concentrat pe perioada medievalã, însã în scurt timp, paleta tematicã s-a extins, punându-se bazele colecţiilor de arheologie, etnografie, artã decorativã şi carte veche.

Muzeul Castelul Corvinilor Hunedoara s-a aflat pânã în anul 1990 sub tutela Muzeului Civilizaţiei Dacice şi Romane Deva, dupã acest moment funcţionând ca şi instituţie independentã, sub coordonarea Primãriei Municipiului Hunedoara.

Centrul de Informare Turistică Hunedoara
Pentru informații despre călătoria d-voastră spre Hunedoara, puteți cere informații aici:
Tel/Fax +40.354.880.011
informareturisticahd@gmail.com

CASTRUL REGAL

Prima fortificatie de piatra de la Hunedoara, a fost datata de majoritatea cercetatorilor însecolul XIV (Gheorghe Anghel), desi exista specialisti care atribuie castrul regal primei jumatati a secolului XV (Elemér Mályusz, Adrian Andrei Rusu, Radu Lupescu). Aceasta prima fortificatie avea o forma elipsoidala, cu capetele de nord si sud ascutite, marcate de piatra de talie. Zidurile, cu grosimi de pâna la 2 m, au fost construite din blocuri de calcar dolomitic si piatra de râu, direct pe stânca nativa. Cercetarile anterioare primului razboi mondial au aratat faptul ca în zona nordica au existat doua încaperi de forma triunghiulara, unul dintre acestea fiind probabil un turn donjon, cu analogii în zona franceza si germana a secolelor XIII-XIV.

CASTELUL DIN SECOLUL XV

Ioan de Hunedoara initiaza, dupa 1440, constructii de mare amploare vizând transformarea cetatii într-un castel, prima etapa cuprinzând ridicarea a doua curtine în jurul vechii cetati, construite din blocuri de calcar dolomitic, prevazute cu creneluri la partea superioara. Aceste ziduri de curtina erau flancate de turnuri circulare si rectangulare, primele constituind o noutate pentru arhitectura militara a Transilvaniei secolului XV. Turnurile circulare (Turnul Capistrano, Turnul Pustiu, Turnul Tobosarilor), cu exceptia turnului pictat (Turnul Buzdugan), erau prevazute cu un parter din zidarie plina, urmat de doua niveluri, cele de la partea inferioara fiind utilizate ca si camere pentru puscasi iar cele de la partea superioara ca si zone de locuit si/sau zone de aparare. De notat faptul ca turnul Capistrano cuprinde singurul semineu gotic (restaurat) din monumentul hunedorean. Turnul pictat (Turnul Buzdugan) are un singur nivel de aparare si este pictat în fresca la exterior cu motive geometrice si guri de tragere, cu corespondente tipologice în spatiul german.

Turnurile rectangulare plasate în zonele de nord-vest, respectiv sud-est ale castelului (turnul vechi de poarta, turnul nou de poarta) erau prevazute cu intrari carosabile si niveluri de aparare, gândite atât pentru arme cu coarda cât si pentru arme de foc. Intrarile propriu-zise în castel se faceau prin intermediul unor poduri, sustinute de piloni de piatra, ultimele tronsoane ale podurilor fiind mobile.

Un punct de interes în castel îl reprezinta fântâna, sapata în spatiul dintre curtina veche si cea noua.

Se admite, în general, faptul ca prima etapa de constructie a castelului se încheie înainte de 1446, moment la care Ioan de Hunedoara devenit guvernatorul regatului Ungariei, modifica planurile de edificare ale castelului, în sensul cresterii ponderii constructiilor civile.

Una dintre cele mai interesante constructii datate în aceasta perioada o reprezinta capela, plasata pe latura estica a castelului. Nava de forma dreptunghiulara, este precedata de un pronaos, deasupra caruia este sprijinita pe stâlpi hexagonali o galerie cu tribuna. Particularitatile constructive ale altarului, regasite la alte constructii ecleziastice din zona sunt legate de arhitectura gotica locala.

Palatul propriu-zis, amplasat pe latura vestica, este compus din Sala Cavalerilor, Sala Dietei si scara spirala si reprezinta un exemplu unic în spatiul transilvanean de arhitectura civila de un rafinament ridicat. Ambele sali au un plan dreptunghiular, fiind divizate în doua nave cu cinci piloni octogonali din marmura, cu nervuri în cruce si console ornamentate, cu chei de bolta în stil gotic, faza târzie. Functionalitatea acestor sali ne este sugerata de corespondentele tipologice din mediul teuton, respectiv de sala de mese la ocazii festive pentru Sala Cavalerilor si de sala de festivitati pentru Sala Dietei. O nota distincta este data de amplasarea pe partea vestica a salii Dietei a unei galerii cu burdufuri, sprijinita pe console, element unicat pentru arhitectutura civila transilvaneana, cua analogii în spatiul german.

O alta constructie unica de factura militara este reprezentata de galeria si turnul Nje Boisia (Nu te teme), denumire impusa probabil sub influenta mercenarilor sârbi, aflati în garnizoana castelului. Turnul propriu-zis, alcatuit din 5 niveluri de aparare, este prevazut cu deschideri pentru arme de foc. Legatura cu castelul este asigurata prin intermediul unei galerii suspendate, lunga de peste 33 m, galerie ce se sprijina pe stâlpi masivi, din calcar dolomitic.

A doua faza de constructie înceteaza o data cu moartea lui Ioan de Hunedoara si cu începerea luptelor pentru ocuparea tronului regatului maghiar. Probabil ca, dupa 1458, se initiaza lucrari, în zona nordica a castelului, rezultând asa numita aripa Matia, compusa din logii, pictura cu subiect laic existenta aici fiind un unicat. Se admite, în general, faptul ca finalizarea lucrarilor la castel înceteaza în jurul anului 1480, monumentul fiind comparabil cu castelele din vestul Europei, prin amploare si fast.

CASTELUL ÎN SECOLUL XVI

De aceasta perioada se leaga putine constructii civile, identificate în zona turnului vechi de poarta cu ocazia ultimelor lucrari de restaurare.

CASTELUL ÎN SECOLUL XVII

În secolul XVII, principele Gabriel Bethlen, modifica în spiritul vremii, parti din castel, modificari dictate atât de necesitati civile cât si militare. Se construieste pe latura estica, peste fundatii mai vechi, un corp de cladire, denumit Palatul mare dinspre oras, compus din doua niveluri, respectiv camere de locuit si o sufragerie. Tot în plan civil, Sala Dietei este reamenajata, prin demontarea întregii arhitecturi gotice de piatra, si compartimentarea ei, rezultând încaperi cu functionalitati diverse. De mentionat este faptul ca la primul nivel, rezultat în urma acestei interventii, se pastreaza urmele unei picturi în fresca, ce prezinta nobili si reprezentari de fortificatii ale vremii. Si aspectul interior al capelei a fost modificat substantial în vremea lui Gabriel Bethlen. Astfel, sunt înlaturate boltile gotice, ferestrele sunt trasformate într-unele rectangulare prin îngroparea partii lor superioare în molozul de egalizare din pod; de asemenea este deschis un pasaj de legatura între aripa Bethlen si aripa Matia. Lucrarile de factura militara sunt reprezentate de construirea Turnului Alb si a Terasei de Artilerie. Turnul mentionat este de forma semicirculara, prevazut cu 3 niveluri de aparare, sprijinite pe bârne de lemn si deschideri pentru arme de foc. Terasa de artilerie functiona ca o platforma deschisa pregatita pentru arme grele de foc.

Tot în secolul al XVII-lea se construieste curtea exterioara (curtea husarilor), spatiu care adapostea locuintele administatorului, ale functionarilor, casa ogarilor si depozitele pentru hrana si fânat.

CASTELUL ÎN SECOLUL XIX

Acest moment coicide cu derularea celor mai importante lucrari de restaurare în castel în paralel cu constructia fatedei palatului mare dinspre oras si a acoperisurilor actuale, acoperite cu tigla glazurata, mult mai înalte decat cele originale. Terasei de artilerie i se adauga un sir de creneluri si un turnulet de supraveghere, cu scopul cresterii gradului de atractivitate a monumentului. Tot acum o serie de elemente decorative din piatra sunt înlaturate si înlocuite cu piese noi, dupa regulile specifice acestei perioade istorice.