Medicii Hunedoarei: Dr. Marcela Artean

Seria de interviuri în cadrul cărora dialogăm cu medicii care compun echipa spitalului hunedorean ne-a condus pașii spre cabinetul doamnei doctor Marcela Artean.

Hunedoreancă, om al locului, dr. Artean este căsătorită, are un fiu și o noră care sunt medici stomatologi și trăiește și bucuria de a fi bunică prin cei doi nepoți ai săi.

Dr. Marcela Artean este medic primar boli infecțioase și are competențe în homeopatie, ecografie generală și în management sanitar. A absolvit Universitatea de Medicină și Farmacie „Iuliu Hațieganu” din Cluj-Napoca în anul 1982, iar din anul 1992 este angajata Spitalului Municipal „Dr. Alexandru Simionescu” Hunedoara. Timp de 25 de ani a fost șefa Secției de Boli infecțioase de aici.

Având în vedere experiența doamnei doctor am rugat-o să ne vorbească despre patologia bolilor infecțioase. „În ultimii ani patologia infecțioasă a suferit foarte multe modificări, în sensul că au dispărut bolile infecțioase ale copilăriei datorită Programului Național de Vaccinare, pe care îl susțin necondiționat, iar patologia infecțioasă s-a deplasat mult spre persoanele adulte, de vârsta a II-a și a III-a”.

Specialitatea pe care o practică dr. Artean implică cunoștințe multidisciplinare: pediatrie, medicină internă, neurologie, oftalmologie, ORL etc. „Am o colaborare foarte strânsă cu medicii din celelalte secții ale spitalului și cu colegii din UPU”.

Cum arată viitorul acestei specialități? „Adresabilitatea va fi tot mai mare datorită creșterii speranței de viață a populației, ceea ce are drept repercusiune și creșterea frecvenței patologiei infecțioase”.

Dr. Artean ne-a vorbit la superlativ despre dotările secției care sunt „la standarde europene”, iar personalul este foarte bine pregătit și dedicat.

Legat de dedicație, dialogul cu doamna doctor ne-a însuflețit. Discutând cu dumneaei am constatat, o dată în plus, că medicina pare a fi singura profesie cu o noblețe imposibil de regăsit în orice altă meserie. Maxima după care s-a ghidat doamna doctor dintotdeauna este următoarea: „să ne purtăm cu pacienții noștri așa cum am dori să fim tratați noi înșine. Și cred că am reușit acest lucru având în vedere feedback-ul pozitiv al foștilor pacienți”.

Se vorbește de multe ori că este nevoie ca medicul să fie obiectiv în tratarea pacientului, o obiectivitate care este dusă până spre dezumanizarea doctorului și aceasta doar pentru ca practicianul să facă față cazurilor cu care se confruntă din punct de vedere psihologic. Nu este cazul doamnei doctor care, mai presus de toate, este empatică cu pacienții. Ne-a impresionat felul în care dr. Artean a vorbit despre pacienții vârstnici, cu deosebită compasiune și simpatie.

Ca o dovadă a devotamentului doamnei doctor menționăm ceea ce ne-a declarat la finalul întâlnirii noastre: „Am socotit că, în cei 27 de ani de când profesez în acest spital, totalul gărzilor petrecute efectiv pe secție însumează 7 ani”.