știri

Ce au în comun Cinematograful „Înfrățirea între popoare” și Casa de Cultură din Hunedoara?

Casa de Cultură din municipiul Hunedoara a fost construită în anul 1957, după planurile arhitectului Nicolae Porumbescu, fiind o copie de dimensiuni mai mari a Cinematografului „Înfrățirea între popoare”, din cartierul Bucureștii Noi al Capitalei.

O căutare pe Google după cinematograful bucureștean ne returnează imagini care ne duc cu gândul la teatrul hunedorean, în anii comunismului.

CInematograful bucureștean, la momentul inaugurării

A fost primul cinematograf construit în București după al Doilea Război Mondial, dar din păcate, astăzi nu pare să fie în cea mai bună formă a sa. Conform unor site-uri, clădirea s-ar afla chiar în paragină.

Dincolo de zona Gării de Nord, în continuarea cartierului Grivița, se întind Bucureștii Noi, după cum indică și bulevardul principal. Este un cartier relativ nou, extins și modernizat în anii comunismului. În aceasta zonă am găsit ceva surprinzător:

La începutul anilor ’60, când România populară se redresase oarecum după al Doilea Război Mondial, a început construcția de locuințe muncitorești. Un ansamblu de locuințe de inspirație sovietică apăruse deja în anii ’50 pe Bd. Bucureștii Noi, ansamblu cu care Capitala RPR se mândrea pe ilustratele poștale.

Ansamblul este alcătuit dintr-o serie de blocuri de joasă înălțime, dispuse simetric. Punctul central îl constituie clădirea ce aduce un pic cu vechiul Teatru Național. Este vorba despre Cinematograful „Înfrățirea între popoare”.

Decretul nr. 193/1971 al Consiliului de Stat al RSR atribuia scuarului din fața Cinematografului „Înfrățirea între popoare” denumirea de Piața Karl Marx – Friederich Engels. Decretul este semnat de Președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceaușescu – care a devenit Președinte al Republicii trei ani mai târziu, în 1974.

După ce, în baza deciziei Guvernului României, s-a înființat în 1990 Teatrul Masca, acestuia i-a fost atribuit vechiul sediu al Cinematografului „Înfrățirea între popoare”, căzut în paragină. În anii recenți, au început lucrările de renovare a clădirii.

Sursa: Bucureștii vechi și noi

La Casa de Cultură funcționau începând cu anul 1964 Universitatea populară, Teatrul de păpuși „Sfârlează”, un teatru de amatori, formația de muzică ușoară Canon și ansamblul folcloric Hațegana. Casa de Cultură a reprezentat principalul loc al evenimentelor culturale, având o sală cu peste 700 de locuri.

O perioadă destul de lungă, Casa de Cultură din Hunedoara nu a funcționat, din cauza unor probleme de ordin administrativ: după renovarea ei, în anul 2015, s-a constatat lipsa unui rezervor de apă care să stingă un eventual incendiu. Edificiul se afla în administrarea Consiliului Județean Hunedoara. Anul acesta, clădirea se pregătește să găzduiască primul spectacol în șase ani. Consiliul Județean s-a asociat cu Primăria municipiului Hunedoara și în vara anului 2020 au debutat lucrările de reabilitare a clădirii „teatrului”, un proiect în valoare de peste 13 milioane de lei.

De-a lungul timpului, Casa de Cultură a avut mai multe culori, însă cea mai recentă renovare i-a adus o înfățișare „serioasă”, cu alb și nuanțe de gri deschis.

Dacă vom avea sau nu un spectacol de Ziua Națională a României în anul 2021 rămâne de văzut. Ce este sigur e că spre deosebire de „fratele” său mai mic din București, clădirea din Hunedoara este pusă în valoare. Ea va găzdui și Biblioteca municipală, odată cu finalizarea lucărilor de renovare. De asemenea, atunci când Casa de Cultură va fi redată hunedorenilor, administrația intenționează să îi schimbe numele în Teatru – și, în urma unei dezbateri publice, să îi aleagă un nume.